Parva: Energie verde, natură și turism în Munții Rodnei-Parva,…

Sunt locuri în România care nu apar încă pe toate hărțile turistice de masă, destinații care nu strigă după atenție prin panouri publicitare uriașe, dar care au absolut toate șansele să devină următoarele mari descoperiri pentru călătorii pasionați. Parva, o comună extrem de pitorească și liniștită din inima județului Bistrița-Năsăud, este cu siguranță unul dintre aceste locuri magice.

Așezată strategic, chiar la poalele maiestuoșilor Munți ai Rodnei, înconjurată de o coroană de păduri de un verde crud, străpunsă de ape limpezi și de peisaje care îți dau instantaneu senzația că timpul curge cu o altă măsură, mult mai așezată și mai blândă, această localitate a început să își contureze o identitate cu totul nouă. Nu mai este doar o localitate de munte izolat, ci o destinație inovatoare, locul perfect unde natura sălbatică și dezvoltarea tehnologică sustenabilă merg braț în braț.

Dacă vă întrebați de ce am ales să scriu astăzi despre acest colț de rai, motivul este unul cum nu se poate mai special și mai actual. Voi încerca, în rândurile care urmează, să vă port într-o poveste fascinantă despre viziune, despre respectul pentru mediul înconjurător și despre modul în care o comunitate mică reușește să ofere o lecție uriașă unei țări întregi.

Joi, 23 aprilie, într-o zi cu o rezonanță cu totul deosebită pentru spiritualitatea românească – marea sărbătoare creștină a Sfântului Mucenic Gheorghe, simbol incontestabil al curajului, al luptei și al biruinței – comunitatea din Parva a trăit un moment de o importanță istorică. Primăria Parva a inaugurat oficial microhidrocentrala construită cu eforturi titanice pe cursul râului Rebra. Nu este doar un simplu proiect local, ci prima hidrocentrală cu baraj construită de la zero de o administrație locală din România, după anul 1989! Am avut imensa onoare ca, parte a echipei TRAVEL PRO, în parteneriat cu agenția de turism LUXURIA TRAVEL, și la invitația domnului primar Ioan Strugari, să particip la inaugurarea acestui baraj.

O investiție masivă, de peste 2 milioane de euro, realizată în mare parte cu ajutorul fondurilor norvegiene, acest proiect a adus împreună nu doar o comunitate entuziastă, ci și o pleiadă de oficialități, specialiști și oameni de suflet. Evenimentul a reunit numeroși primari din județ, din alte zone ale țării, ba chiar și din Republica Moldova, veniți aici pentru a asista la un adevărat schimb de bune practici în ceea ce privește atragerea de fonduri nerambursabile și dezvoltarea inteligentă a mediului rural. Eu am numărat la un moment dat aproape 40 de primari.. Niciodată n-am mai văzut așa ceva!

Reprezentanții echipei de proiectare au luat cuvântul, subliniind nivelul extrem de ridicat de complexitate al acestei investiții. Au explicat cum terenul accidentat, configurația capricioasă a zonei montane și condițiile meteorologice și hidrologice au impus adoptarea unor soluții tehnice ingenioase, uneori dificile.

”Dacă ne uităm în sus, pe deal, e potențial; dacă ne uităm jos, în vale, pe apă, e potențial. Așa că suntem recunoscători astăzi pentru ceea ce s-a făcut aici. Din punct de vedere tehnic, lucrarea n-a fost una simplă și, la orice lucrare complicată, apar și probleme. Dar Domnul ne-a ajutat. Echipa care a lucrat aici a depus eforturi uriașe în condiții grele. Această lucrare a început ca idee, ca și concept, în luna martie 2021, în plină pandemie, în urma unui workshop pe care l-am organizat despre energia regenerabilă și s-a finalizat, trecând în ultimele luni prin teste riguroase”, a declarat domnul  Ioan Strugari, primarul comunei Parva

Pentru a înțelege pe deplin valoarea și emoția din spatele acestui proiect modern, trebuie să facem neapărat o călătorie în timp, cu mai bine de jumătate de secol în urmă. Proiectul demarat de primarul Ioan Strugari nu a apărut din neant, ci a fost inspirat de istoria fascinantă a acestor locuri.

Parva se poate mândri cu faptul că a fost printre primele localități din această zonă montană electrificate în anii regimului de atunci. Povestea a început undeva prin anul 1960. În acea perioadă, profesorul universitar clujean Ștefan Pascu, care candida pentru un nou mandat de deputat, a avut o întâlnire de campanie cu locuitorii din Parva. Om cu o viziune rară, el a studiat împrejurimile satului, debitul apelor, relieful și a lansat o propunere care, la acea vreme, părea o nebunie frumoasă: construirea unei microhidrocentrale locale.

Locuitorii, oameni gospodari și dornici de progres, au avut o încredere uriașă în el. S-au organizat și au participat efectiv, prin muncă fizică voluntară, la realizarea acestui obiectiv îndrăzneț. Într-un timp record de doar câteva luni, folosind tehnologia și resursele limitate de atunci, barajul a fost construit pe râul Rebra, undeva aproape de confluența cu pârâul Valea Vinului. Deputatul Ștefan Pascu și-a ținut promisiunea, donând comunității generatorul electric și turbina. Astfel, prin forța apei și a voinței umane, s-au aprins primele becuri în casele de lemn ale oamenilor din Parva. De întreținerea acelei prime microuzine s-a ocupat un om de-al locului, electricianul Grigore Scurtu.

Din păcate, natura este adesea imprevizibilă. Barajul vechi a rezistat și a produs lumină până la marile inundații catastrofale din 1970. Apele învolburate ale Rebrei au lovit cu furie, afectând grav structura. Deși s-au încercat lucrări de consolidare, hidrocentrala nu a mai reușit niciodată să dea randamentul inițial. Cei mai în vârstă își amintesc și acum cum becurile abia mai pâlpâiau seara. Iar iarna, lucrurile deveneau de-a dreptul dramatice: apa râului îngheța, blocând complet turbina.

"Am fost martor de-atâtea ori, alături de colegii mei de breaslă, când participam la înlăturarea sloiurilor de gheață din fața barajului vechi, doar pentru a avea măcar o rază de lumină în clasele școlii. Curentul electric era aproape inexistent uneori, iar localnicii, resemnați, scoteau din lăzi și aprindeau din nou vechile lămpi cu petrol," își amintește un localnic.

A durat până în anul 1975 pentru ca rețeaua națională de electricitate să ajungă oficial și să se extindă în toată comuna Parva, acoperind toate cătunele și casele izolate de pe văi și dealuri. Astăzi, privind în urmă la munca strămoșilor lor, administrația actuală a decis că este momentul să recupereze acel vis, să îl modernizeze și să transforme apa Rebrei, din nou, în sursă de viață, lumină și independență energetică.

Ideea renașterii hidrocentralei s-a conturat clar în mintea primarului Ioan Strugari în martie 2021, o perioadă în care întreaga lume era paralizată de pandemie, iar viitorul părea mai nesigur ca oricând. În timp ce mulți puneau proiectele pe pauză, la Parva se gândea viitorul pe termen lung al comunității.

De ce a recurs edilul la această idee monumentală? Explicația este cât se poate de simplă și pragmatică. Primarul a dorit să reducă drastic cheltuielile enorme cu energia electrică folosită pentru iluminatul public. Apoi, a dorit ca școlile, primăria și bisericile din localitate să nu mai depindă exclusiv de combustibilul solid (lemnele) pentru încălzire, care a devenit extrem de costisitor, ci să beneficieze de confortul oferit de o energie curată, ieftină și produsă chiar la ei acasă.

Proiectul, intitulat oficial ”Microhidrocentrală cu baraj pe Râul Rebra, MHC Parva”, a prins aripi atunci când a reușit atragerea unei finanțări vitale. Din valoarea totală a investiției de aproximativ 2,1 milioane de euro, nu mai puțin de 1,823,600 de euro reprezintă un grant nerambursabil acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturi SEE, în cadrul Mecanismului Financiar 2014-2021 (Programul pentru Energie în România). Mai exact, s-a aplicat pe Apelul 1.1: „Creșterea capacității de furnizare a energiei regenerabile – Hidroenergie”, cu o deviză extraordinară: Mai puțină energie cu emisii ridicate de dioxid de carbon și o securitate sporită a aprovizionării. Diferența de finanțare a fost susținută cu un curaj remarcabil direct din bugetul local al comunei Parva.

Oameni precum Călin Bohuș, Camelia Manoliu și Gheorghe Mariș de la compania 4C Project Consulting au fost pilonii de bază în scrierea proiectului și obținerea finanțării, asigurând totodată și asistența tehnică de specialitate. Partea de execuție efectivă, acea muncă grea, de teren, a fost preluată și dusă la bun sfârșit de asocierea formată din CML.RO (lider de proiect) și DIMEX 2000 COMPANY SRL. Din martie 2023, când a fost dat ordinul de începere a lucrărilor, s-a muncit fără oprire, trecând prin nenumărate aprobări și avize de la instituțiile de protecție a mediului.

Pentru cei pasionați de inginerie, dar și pentru turiștii pur și simplu curioși să înțeleagă ce văd în fața ochilor, Microhidrocentrala de la Parva este o capodoperă a tehnologiei moderne, armonizată perfect cu natura.

Iată detaliile acestei construcții:

Parametru Tehnic	Detalii și Valori
Tip Baraj	Beton, de greutate
Înălțime maximă baraj	10,5 metri
Capacitate instalată	0,32 MW (317 kW)
Producție anuală estimată	1.902 MWh
Debit captat pentru turbină	4,2 metri cubi / secundă
Tip Turbină hidraulică	Kaplan (Tehnologie Global Hydro Energy - Austria)
Volum Lac de Acumulare	42.000 metri cubi

Dar cum funcționează de fapt toate acestea?

Am avut ocazia să citesc și să ascult explicațiile fascinante ale domnului Călin Bohuș, directorul firmei care s-a ocupat îndeaproape de construcția barajului. Dumnealui explică procesul cu o claritate debordantă.

Barajul din beton masiv stă ancorat de pereții stâncoși ai albiei, realizându-se un zid de încastrare în rocă. Scopul nu este de a secătui râul, ci doar de a prelua, în mod controlat și parțial, o cantitate de apă (4,2 metri cubi pe secundă) pe care o conduce curat, printr-un canal rectangular de beton, direct în „inima” instalației: o turbină hidraulică ultra-performantă de tip Kaplan, adusă direct din Austria. Turbina antrenează un generator care convertește forța hidraulică în energie electrică de cea mai bună calitate, livrată mai apoi, printr-un ansamblu suprateran modern (transformatoare și celule de medie tensiune instalate de experți români), direct în Sistemul Energetic Național.

Ce se întâmplă când vin viiturile, la fel ca în anii '70? Ingineria modernă a răspuns acestei temeri prin instalarea a două stavile metalice uriașe, lungi de 9 metri și groase de 2,7 metri, care acționează ca niște descărcători de ape mari. Capacitatea de tranzitare a acestora este impresionantă: 226 de metri cubi pe secundă, un volum calculat pentru a rezista chiar și viiturilor istorice (cele cu probabilitate de apariție o dată la 100 de ani). Mai mult, barajul are un sistem inteligent de golire de fund (18,57 metri cubi/secundă), protejat de grătare metalice groase, care permite spălarea aluviunilor, prevenind astfel colmatarea (umplerea cu nămol și bolovani) a lacului de acumulare în timp.

Și, pentru că vorbim despre un proiect al mileniului 3, protejarea faunei acvatice a fost prioritară! Au fost realizate studii ihtiologice amănunțite, s-au identificat speciile de pești din râul Rebra, iar barajul a fost dotat cu o structură care pe mine m-a lăsat fără cuvinte: o "scară de pești" spectaculoasă, de peste 100 de metri lungime. Aceasta permite peștilor să depășească obstacolul creat de baraj, compensând o diferență de nivel de peste 10 metri, și să migreze liber între zona din aval și cea din amonte. Este dovada absolută a echilibrului perfect între dezvoltarea umană și respectarea circuitului natural.

"Practic, nu ne dorim supradimensionarea unei lucrări a unui hidroagregat doar ca să obținem o putere mare, o putere instalată falsă. Nu are sens să investești bani într-un echipament de capacitate mare și să funcționeze doar o săptămână pe an. Totul a fost dimensionat strict pentru nevoile comunei și posibilitățile râului," a detaliat Călin Bohuș în privința eficienței.

Deși puterea de 317 kW ar putea părea mică pe hârtie (echivalentul consumului pentru aproximativ 30 de gospodării medii în regim continuu), într-un an hidrologic mediu, producția de 1.902 MWh este colosală pentru bugetul comunei. Dacă Parva ar vinde această cantitate de curent pe piața liberă, ar genera încasări anuale de peste 200.000 de euro!

Dar scopul nu este vânzarea, ci independența. Printr-un mecanism inteligent de compensare cu furnizorii de energie, Primăria Parva va folosi curentul produs la baraj pentru a acoperi, cu costuri reduse la zero, tot consumul instituțiilor publice. Vorbim despre o comunitate întreagă care se iluminează și funcționează din forța apei!

Iată lista obiectivelor publice care beneficiază direct de această energie 100% verde:

• Sediul administrativ al Primăriei Parva.
• Centrul local de informare turistică.
• Școala Gimnazială cu clasele I-IV.
• Școala Gimnazială cu clasele V-VIII (unde se va asigura inclusiv o parte din necesarul de căldură).
• Terenul sintetic de fotbal.
• Căminul Cultural al comunei.
• Stația modernă de tratare a apei potabile.
• Stația de pompare a apei potabile către cetățeni.
• Centrala termo-electrică publică.
• Sistemul public de iluminat stradal din întreaga localitate (care străbate văile și dealurile Parvei).
• Lăcașurile de cult (bisericile).

Impactul de mediu? Zero emisii de CO₂ pe întreaga durată de viață a microhidrocentralei. O victorie absolută pentru calitatea aerului din Munții Rodnei și o garanție pentru generațiile viitoare că Parva rămâne un plămân verde al Europei.

Dar ambițiile primarului Ioan Strugari și ale comunității sale nu se opresc la bariera de beton a hidrocentralei. Lacul de acumulare nou format, cu o capacitate de 42.000 de metri cubi de apă limpede, deschide oportunități turistice incredibile. Apele liniștite ale lacului vor deveni gazdă pentru bărcile de agrement, iar pentru cei mai curajoși, se preconizează organizarea de sesiuni de rafting controlat pe perioada verii, folosind debitul gestionat al râului Rebra.

Iar planurile vizionare merg și mai departe. Energia ieftină produsă de hidrocentrală va permite dezvoltarea unui complex sportiv și de agrement impresionant. Chiar lângă școală, pe terenul de sport, se intenționează construirea a două bazine de înot – unul cu apă dulce și celălalt cu apă minerală curativă – ambele urmând să fie încălzite gratuit, utilizând aceeași sursă de energie regenerabilă a râului.

Cireașa de pe tort a strategiei turistice de la Parva este însă un proiect de-a dreptul SF pentru o zonă rurală din România: construirea unei punți pietonale suspendate spectaculoase! Gândită să fie montată la o înălțime amețitoare de aproximativ 200 de metri deasupra Văii Rebrei, puntea ar urma să aibă o lungime record de estimativ 620 de metri. Dacă acest proiect se va materializa, Parva nu va fi doar pe harta turistică a României, ci se va transforma instantaneu într-o destinație de top a Europei pentru iubitorii de senzații tari și peisaje aeriene uluitoare.

Ceea ce face cu adevărat specială comuna Parva în peisajul actual este faptul că nu este încă o destinație turistică "matură", sufocată de mașini, de pensiuni construite haotic sau de tarabe cu suveniruri de plastic. Tocmai în acest aspect rezidă farmecul ei inestimabil.

Parva este genul de loc în care vii pentru a vedea cu ochii tăi cum se construiește viitorul cu respect față de trecut. Vii pentru traseele montane nemarcate de mase de oameni, pentru pădurile dense și aerul care îți curăță plămânii, pentru râurile care murmură neîncetat povești vechi. Este acel gen de destinație pe care o descoperi acum, te bucuri de autenticitatea ei profundă, te cazezi la oameni simpli și calzi, iar peste câțiva ani, când toată lumea va vorbi despre puntea suspendată și complexul energetic de pe Rebra, vei putea zâmbi și spune: "Eu am fost acolo înainte să devină faimoasă."

Într-o epocă turistică în care tot mai mulți dintre noi fugim din marile orașe în căutarea unor experiențe cu adevărat autentice, a unor locuri liniștite și încă neatinse de capcanele turismului industrializat, Parva vine exact cu ceea ce ne lipsește cel mai mult: ECHILIBRUL.

Echilibrul perfect între sălbăticia naturii din Munții Rodnei și dezvoltarea infrastructurii civilizate. Echilibrul între tradiția bătrânilor care făceau lumină cu lampa pe petrol și viitorul tinerilor care au internet Wi-Fi și curent generat din apă curată, fără a polua mediul.

Comunitatea de aici, cu rădăcini atât de adânci și cu un viitor atât de îndrăzneț, demonstrează că se poate. Se poate să ai viziune, se pot atrage milioane de euro din fonduri europene și norvegiene, se pot construi lucrări inginerești de top și se poate respecta fiecare pește din râu și fiecare metru pătrat de pădure.

Dacă ajungi în Parva pentru a admira această realizare inginerească, trebuie să știi că întreaga zonă este o veritabilă comoară ascunsă pentru iubitorii de natură, drumeții și ecoturism. Aflată chiar la poarta de intrare în spectaculosul Parc Național Munții Rodnei, comuna este punctul de plecare perfect pentru a explora unele dintre cele mai frumoase și mai sălbatice peisaje din Carpații Orientali.

Pentru cei pasionați de mișcare, împrejurimile oferă trasee montane pentru toate nivelurile de pregătire. Fie că vrei să faci o plimbare ușoară prin pădurile dense de conifere, să asculți susurul râurilor cristaline sau să te aventurezi spre vârfurile semețe ale Rodnei, liniștea și aerul pur sunt garantate. Mai mult, peisajul pastoral autentic te invită să descoperi viața la stână, unde tradițiile sunt păstrate cu sfințenie, iar timpul pare că are cu totul altă răbdare.

Nu putem vorbi despre turism în județul Bistrița-Năsăud fără să menționăm ospitalitatea inegalabilă a oamenilor locului și gastronomia locală fabuloasă. Produsele autentice, brânzeturile preparate după rețete transmise din generație în generație și preparatele tradiționale transformă orice popas într-un adevărat festin culinar.

Haideți să descoperim împreună România care contează, România care se dezvoltă sănătos și sustenabil, România autentică!

Parva vă așteaptă cu brațele deschise. Vă invit, așadar, să puneți Parva pe lista voastră de călătorii pentru anul acesta. Mergeți să vedeți barajul, respirați aerul rece de munte, stați de vorbă cu oamenii locului și lăsați-vă inspirați de lecția lor de curaj și normalitate.

Drum bun spre inima verde a României!

Vezi tot albumul