Peste 910 milioane de lei mai puțin pentru turism prin vouchere-Turismul…

O valoare mai mare a voucherelor de vacanță este asociată cu mai multe sosiri și înnoptări ale turiștilor români. Aceasta este cea mai clară concluzie a studiului prezentat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET): fiecare milion de lei în plus în valoarea voucherelor emise într-o lună este asociat cu aproximativ 342 de sosiri și 742 de înnoptări suplimentare. Analiza, realizată pe 106 observații lunare, susține relevanța voucherelor pentru cererea turistică internă.

În acest context, datele pentru primele nouă luni din 2026 arată cât de mult s-a restrâns sprijinul acordat prin acest sistem. Potrivit Ministerului Finanțelor, ale cărui date au fost centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism - ANAT, valoarea voucherelor achiziționate de angajatori a coborât la 491,07 milioane de lei, cu 70,63% sub nivelul aceleiași perioade din 2024. Decontările către unitățile afiliate au ajuns la 560,48 milioane de lei, reprezentând doar 38,10% din valoarea înregistrată în urmă cu doi ani.

Cele două surse pun în lumină aceeași miză, din perspective diferite: studiul APET arată legătura dintre vouchere și circulația turistică internă, iar datele ANAT măsoară reducerea efectivă a sumelor care circulă prin program. Consider că de aici trebuie să înceapă discuția despre viitorul tichetelor de vacanță: ce înseamnă restrângerea unui sprijin asociat cu vacanțe în România, pentru familiile care îl folosesc și pentru afacerile care depind de cererea internă?

Să reluăm: în primele nouă luni din 2026, decontările voucherelor de vacanță către unitățile afiliate au ajuns la 38,10% din nivelul aceleiași perioade din 2024. Practic, din fiecare 100 de lei decontați în urmă cu doi ani, în acest an au mai rămas aproximativ 38. Pentru operatorii care încasează aceste vouchere, diferența înseamnă o reducere a sumelor primite prin acest sistem. Pentru salariații care își construiesc bugetul de concediu cu ajutorul lor, restrângerea sprijinului poate schimba decizia de a pleca în vacanță.

Datele Ministerului Finanțelor, centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism - ANAT, arată dimensiunea financiară a contracției. Studiul „Analiza de impact socio-economic al biletelor de valoare”, ediția 2026, prezentat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), adaugă o perspectivă interesantă asupra activității economice susținute de program și a legăturii sale cu sosirile și înnoptările turiștilor români.

Citite împreună, cele două surse accentuează o problemă care privește accesul la vacanțe, veniturile operatorilor și predictibilitatea unei politici publice. Ele urmăresc însă indicatori și chiar perioade diferite: datele ANAT descriu achizițiile și decontările efective, iar studiul APET estimează și efecte economice, inclusiv prin scenarii.

În perioada ianuarie–septembrie 2026, valoarea voucherelor de vacanță decontate către unitățile afiliate a fost de 560,48 milioane de lei. Scăderea este de 48,60% față de aceeași perioadă din 2025 și de 61,90% față de primele nouă luni din 2024. Diferențele arată amploarea reducerii: cu 529,93 milioane de lei mai puțin decât în 2025 și cu 910,54 milioane de lei mai puțin decât în 2024.

Evoluția pe trei ani evidențiază două etape succesive. Decontările au coborât de la aproximativ 1,471 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2024 la 1,090 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, apoi la 560,48 milioane de lei în 2026. După o reducere de 25,87% în 2025, a urmat o nouă scădere, de aproape jumătate, în 2026.

Aceste valori măsoară încasările prin sistemul voucherelor. Ele nu reprezintă evoluția tuturor veniturilor din turism, unde plățile se fac și din alte surse. Pentru afacerile care folosesc acest instrument, contracția rămâne însă relevantă în planificarea activității.

La începutul circuitului se află sumele alocate de angajatori. Valoarea voucherelor achiziționate în primele nouă luni din 2026 a ajuns la 491,07 milioane de lei, față de 532,87 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025 și aproximativ 1,672 miliarde de lei în 2024. Reducerea este de 7,85% față de 2025 și de 70,63% față de 2024. Astfel, achizițiile din acest an mai reprezintă 29,37% din nivelul consemnat în urmă cu doi ani.

Cele două serii descriu un decalaj: cea mai abruptă diminuare a achizițiilor s-a produs în 2025, în timp ce declinul decontărilor s-a accentuat în 2026. Achiziția voucherului și decontarea sa sunt momente diferite, astfel încât valorile lor nu trebuie confundate sau interpretate ca și cum ar reflecta aceleași tranzacții în aceeași perioadă.

Decontările din 2026 au rămas sub nivelurile din 2025 și 2024 în fiecare dintre cele nouă luni analizate. Cea mai mare scădere procentuală s-a înregistrat în mai: 70,32% față de mai 2025 și 73,45% față de mai 2024.

În sezonul estival, diferența față de anul precedent s-a redus. În iulie, decontările au totalizat 115,31 milioane de lei, cu 26,22% mai puțin decât în iulie 2025. În august, ele au ajuns la 113,99 milioane de lei, în scădere cu 21,15%.

Septembrie a adus o nouă accentuare a declinului. Valoarea decontărilor a coborât la 41,93 milioane de lei, cu 43,88% sub septembrie 2025 și cu 65,39% sub septembrie 2024.

Vara a atenuat, așadar, diferențele față de anul anterior, dar nu a schimbat direcția evoluției. Această constatare privește decontările voucherelor și trebuie păstrată în acest cadru, fără a fi extinsă automat la întreaga activitate turistică.

Analiza APET, realizată cu sprijinul experților din Business Economics Data Science Lab și din centrul de cercetare IDEAS, urmărește inclusiv contribuția voucherelor la valoarea adăugată și la ocupare.

Pentru întregul an 2025, studiul indică vouchere emise în valoare de 783,7 milioane de lei, comparativ cu 1.927,5 milioane de lei în 2024, în scădere cu 59,3%. Aceste valori anuale completează perspectiva datelor pe nouă luni, fără a fi direct comparabile cu ele.

Valoarea adăugată brută susținută de program este estimată la 695,2 milioane de lei în 2025, față de 1.817,1 milioane de lei în 2024. Reducerea este de aproximativ 61,7%, rotunjită în prezentare la 62%. Amprenta estimată în PIB a coborât de la 0,1032% la 0,0363%.

Modelul include activitatea directă din sectoarele în care sunt cheltuite fondurile, activitatea furnizorilor și consumul alimentat de veniturile salariale generate. Din această perspectivă, banii unei vacanțe susțin un circuit mai larg: cazare, alimentație, aprovizionare, transport și alte servicii.

Valoarea adăugată estimată nu reprezintă venituri bugetare sau decontări. Este un indicator al contribuției economice, calculat prin modelul utilizat de autori.

Studiul estimează că numărul locurilor de muncă echivalente susținute de vouchere a coborât de la 17.660 în 2024 la 5.420 în 2025, o reducere de 69,3%.

Diferența de 12.240 de locuri de muncă echivalente nu este un bilanț al concedierilor. Ea descrie modificarea ocupării susținute în modelul economic. Autorii precizează că rezultatul reflectă și revizuirea coeficienților statistici pentru cazare și restaurante, odată cu folosirea tabelului intrări-ieșiri al INS pentru 2024.

Precizarea este necesară pentru a înțelege corect cifra. În același timp, estimarea arată că evaluarea programului trebuie să includă și activitatea economică și ocuparea pe care acesta le susține.

Una dintre cele mai relevante componente ale studiului analizează 106 observații lunare, din martie 2017 până în decembrie 2025. În modelul principal, o valoare a voucherelor emise mai mare cu un milion de lei într-o lună este asociată cu aproximativ 342 de sosiri și 742 de înnoptări suplimentare ale turiștilor români.

Ambele rezultate sunt semnificative statistic la pragul uzual de 5%. Ele susțin existența unei legături între amploarea programului și circulația turistică internă.

Această relație nu înseamnă că voucherele explică evoluția turismului. Bugetele familiilor, prețurile serviciilor și oferta disponibilă influențează, de asemenea, decizia de călătorie. Rezultatele oferă însă un argument pentru includerea voucherelor în discuția despre susținerea cererii interne.

Autorii construiesc și un scenariu bazat pe continuarea tendinței din perioada 2018–2024. Pentru 2025, acesta indică vouchere emise în valoare de 1.956,9 milioane de lei, față de 783,7 milioane de lei înregistrate efectiv. Pentru ianuarie–august 2026, proiecția este de 1.593,6 milioane de lei, comparativ cu 434,8 milioane de lei emise efectiv.

În acest scenariu, pentru întregul interval 2025–august 2026, turismul intern ar fi putut înregistra aproximativ 951.557 de sosiri suplimentare ale turiștilor români și 1,04 milioane de înnoptări suplimentare. Diferențele reprezintă 4,95% la sosiri și 2,49% la înnoptări față de nivelurile realizate.

Consider că păstrarea acestei delimitări este esențială. Datele efective despre achiziții și decontări arată contracția financiară, iar scenariul explorează o evoluție posibilă. Fiecare contribuie la înțelegerea subiectului în limitele sale.

Potrivit datelor Eurostat citate în prezentarea APET, 61,4% dintre români nu își permiteau o săptămână de vacanță în 2025, față de media europeană de 27,5%. Separat, pentru 2024, prezentarea arată că 27,7% dintre români au făcut cel puțin o călătorie personală, comparativ cu 65,4% în Uniunea Europeană.

În acest context, discuția despre valoarea voucherului privește concret partea dintr-un concediu pe care sprijinul o poate acoperi. Pentru o familie cu un buget limitat, suma care trebuie adăugată din veniturile proprii poate decide dacă vacanța mai este posibilă.

În același timp, capacitatea de cazare în funcțiune a ajuns, potrivit datelor citate în studiu, la 99,7 milioane de locuri-zile în 2025, cu 22,6% peste 2015. Gradul de utilizare netă a fost de 29,8%. Aceste valori aduc în discuție relația dintre investițiile în ofertă și cererea care le poate susține.

Studiul nu confirmă însă un efect economic relevant al voucherelor asupra duratei medii a sejurului, iar rezultatele privind gradul de ocupare și reorientarea dinspre vacanțele externe spre cele interne sunt neconcludente. Argumentul cel mai bine susținut statistic rămâne asocierea cu numărul sosirilor și înnoptărilor.

Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel, solicită prelungirea cadrului legislativ și indexarea valorii voucherelor:

„Mă aștept ca și noul guvern să înțeleagă cât de importante au fost voucherele de vacanță ca politică publică de susținere a salariaților cu venituri mici, de fiscalizare a domeniului și de stimulare a investițiilor în turism. Suntem în ceasul al doisprezecelea pentru a decide, la nivel de țară, prelungirea cu cinci ani a legislației privind voucherele de vacanță și așteptăm o indexare a valorii acestora. Reducerea drastică a acordării voucherelor limitează posibilitățile multor salariați de a merge în vacanță și pune presiune pe activitatea operatorilor din turism. Miza este mai largă: veniturile din taxe și impozite, menținerea locurilor de muncă, continuarea investițiilor și viabilitatea afacerilor din HoReCa.”

Recomandările studiului APET merg în direcția unor reguli stabile, a unui mecanism multianual și a corelării valorii voucherelor cu prețul unei vacanțe standard. Autorii propun facilități pentru utilizarea în extrasezon, monitorizarea lunară a indicatorilor turistici și actualizarea anuală a evaluării impactului.

Pentru un specialist în turism, aceasta este întrebarea centrală: cum construim un sprijin predictibil, accesibil beneficiarilor, evaluat prin rezultate? Când achizițiile ajung la mai puțin de o treime din nivelul de acum doi ani, iar decontările la aproximativ 38%, este necesar să privim atât resursele alocate programului, cât și activitatea pe care acestea o susțin.

În spatele procentelor se află familii care își calculează concediul și afaceri care încearcă să-și planifice următorul sezon. O politică de turism coerentă trebuie să le ofere un orizont suficient de stabil pentru a putea lua aceste decizii.

Există însă și un motiv de optimism. Noul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, și-a exprimat intenția de a crește  valoarea voucherelor de vacanță, subliniind că acestea trebuie privite ca o investiție. Pentru un sector care are nevoie de predictibilitate, această poziționare este un semnal încurajator.

Perspectiva unei majorări în 2027 deschide astfel posibilitatea unei schimbări de direcție. Intenția trebuie transformată în măsuri concrete, cu finanțare și reguli clare, pentru ca salariații să își poată planifica vacanțele, iar operatorii să își pregătească ofertele și investițiile. Cred că România are motive să susțină această șansă: un concediu devenit accesibil unei familii înseamnă și activitate pentru oamenii care trăiesc din turism. După doi ani de restrângere, 2027 ar putea aduce începutul unei reconstrucții a încrederii.